Experimente distractive de chimie
realizate cu materiale artizanale
Praful de copt in actiune...
1. Într-o sticlă de plastic
(de suc) introdu 100ml oţet. Pregăteşte
alături un balon din cauciuc în care toarnă conţinutul unui plic de praf de
copt. Fixează capătul balonului de gâtul sticlei şi lasă conţinutul balonului
să cadă peste oţet. De ce balonul se “umflă” singur?
2.
În
două pahare Erlenmeyer puneţi câte 100 ml oţet. În primul adăugaţi o picătură
de cerneală roşie iar în al doilea o picătură de cerneală albastră. Turnaţi
apoi în fiecare conţinutul unui plic de praf de copt. Veţi obţine „valuri de
spumă colorată”!Care este explicatia?
...Intra in
actiune OUL
3. Un ou, se scufundă pe
jumătate în oţet sau zeamă de lămâie. Ce se observă după câtva timp? Cum
explicati din punct de vedere chimic? Se poate face o legătură între cele
observate şi apariţia cariilor dentare?
4. Alt ou se introduce intr-un pahar cu o solutie
diluata de acid clorhidric. Oul se va scufunda si se va ridica la suprafata, dand
impresia ca “inoata”...Ce fenomene fizice si chimice au loc?
...Si
cateva metale “chinuite”...
5. Într-o eprubetă cu
“saramură” se introduce un cui nou de oţel. Se observă o transformare?
6. Un obiect de argint (monedă,
inel) în contact cu sucul de ceapă sau cu tomatele se înnegreşte deoarece
acestea conţin sulf care cu argintul formează o combinaţie de culoare neagră.
Ce se întâmplă dacă se cufundă obiectul de Ag în Coca-Cola sau zeamă de
lămâie ?
LUMINI IN EPRUBETA
Oxigenul este o substanţă
chimică foarte importantă. Pe lângă faptul ca întreţine viaţa, cea mai
importantă proprietate a lui este aceea că întreţine arderea.
Se încălzeşte o eprubetă ce
conţine un amestec de MnO2 şi KClO3. Când se observă
degajarea de gaz se aruncă câteva pastille de sulf. Imediat va apare în
eprubetă o lumină albastră spectaculoasă.
Ecuatii
chimice:
KClO3→2 KCl +3 O2 ↑
S + O2→ SO2
Obs.: Sulful
arde cu flacara albastra stralucitoare.
FOC PE APA SAU TRANSFORMAREA APEI IN “ VIN”
Într-un cristalizor cu apă şi
câteva picături de fenolftaleină se introduce o bucăţică de sodiu sau potasiu
metalic aşezată pe hârtie de filtru. Se acoperă cristalizorul cu o pâlnie de
sticlă.
Sodiu metalic în contact cu aerul se aprinde, iar cu apa formează o
substanţă numită sodă caustică care schimbă culoarea lichidului din vas.( Fenolftaleina in mediul
bazic se inroseste.)
Ecuatia
chimica:
2 Na +2 H2O →2NaOH + H2↑
CEATA
Ceaţa este un fenomen
natural, care se formează datorită condensării vaporilor de apă din atmosferă.
În laborator putem produce ceaţa folosind un simplu vas de sticlă.
Un
vas de sticlă ( de preferintă o sticlă) în care s-a introdus în prealabil HCl
concentrat, se acoperă cu un dop murdar de amoniac. Imediat în sticlă apare un
fum alb asemănător ceţii.
Cele
două substanţe cand s-au întâlnit au produs un fum ca ceaţa, o substanţă nouă
numită ştiinţific clorură de amoniu, iar popular - ţipirig.
Ecuatia chimica :
HCl + NH3 →NH4Cl
FOCUL RECE
O batistă
poate rămâne întreagă chiar dacă arde cu flacără.
Cu un cleşte metalic
se prinde de un capăt o batistă înmuiată în apă, apoi în alcool, şi i se dă
foc. Batista va arde dar, va rămâne întreagă.
Batista a fost muiată în apă, stoarsă bine, apoi imuiata în alcool. Când i s-a dat foc,
căldura degajată a folosit pentru uscarea batistei.
FLACARI SI FUM
Într-un creuzet se
realizează un amestec din părţi egale de zahăr şi KClO3 (1-2g din fiecare). Se
pot adăuga şi pulberi metalice (Mg, Fe). Cu pipeta se adaugă 1-2 picături de H2SO4 concentrat. Amestecul se aprinde, arzând cu
flacără vie de culoare violet. Efectul este spectaculos.
CERNEALA CARE DISPARE
Semneaza o hartie oarecare cu
« cerneala » rosie, obtinuta din solutie de amoniac si fenoltaleina.
Dupa un timp cerneala dispare, deoarece amoniacul se evapora si fenolftaleina
se decoloreaza.
ARBORI CHIMICI
Pomul lui Saturn. Intr-un pahar Berzelius
mai mare, umplut cu o solutie de acetat de plumb, foarte diluata, se scufunda o
lama de zinc, pe care sunt fixate cateva fire de cupru. Pe aceste fire se va
depune plumbul dezlocuit din combinatie de zinc, formand lamele stralucitoare
cu aspectul frunzelor de feriga.
Pomul Dianei. Intr-o solutie diluata
de azotat de argint se picura o picatura de mercur. Imediat incepe dezlocuirea
argintului din combinatie, el amalgamandu-se cu restul de mercur, formand ace
lungi, stralucitoare.
Ariciul metalic. Intr-un pahar, cu o
solutie de clorura stanoasa, se atarna cu o sarma de fier o mica granula de
zinc metalic. Zincul scoate din combinatie staniul, acesta depunandu-se pe
granula sub forma de ace stralucitoare.
Arborele cu frunze de
argint. Pe o placa de sticla se lipeste o hartie reprezentand un pom.
La extremitatea superioara atrunchiului se fixeaza cu benzi de celofan ,fire de
cupru, care sa intruchipeze ramurile. In dreptul acestor fire se picura azotat
de argint, diluat, si se lasa placa orizontal, de preferinta la intuneric.
A doua zi, se va observa ca ramurile sunt acoperite cu « frunze »
de argint.
NU EXISTA REACTIVI… SI TOTUSI SE
POT EFECTUA MULTE EXPERIMENTE CHIMICE
Se pot efectua experimente
demonstrative sau frontale cu substante chimice uzuale care se gasesc in orice
casa sau in comert cum ar fi :
METALE
NEMETALE
Zinc- baterii de lanterna Sulf- batoane
de dezinfectat butoaie
Cupru- sarma sau pilitura Carbon(grafit)-
baterii de lanterna
Aluminiu- sarma sau pilitura
Fier –pilitura din ateliere
OXIZI
BAZE
Oxid de calciu – var nestins Hidroxid de sodiu –
soda caustica
Oxid de crom – verde, pigment Hidroxid de calciu – var
stins
Oxizi de fier – pigmenti
Oxid de magneziu – folosit de sportivi
ACIZI
Acid sulfuric(vitriol) – acumulatori
masina
Acid azotic –apa
tare-tinichigiacid acetic – otet-comert
SARURI
Sulfat de cupru(piatra vanata) –
viticultura
Carbonat de
calciu(marmura,calcar, creta)
Carbonat de amoniu(praf de copt)
Clorura de sodiu(sare de
bucatarie)
Clorura de amoniu(tipirig) –
tinichigii
Azotat de argint(piatra iadului)
– in farmacii
INDICATORI
O solutie de varza rosie( varza
rosie tocata se tine 24 de ore in alcool rafinat, amestecul obtinut se
filtreaza, obtinand o solutie care diluata 50% se poate folosi ca indicator in
mediu acid sau bazic)
Prof. VINTU MARIANA
BIBLIOGRAFIE :
1.Claudiu Voda - Experiente fara
laborator – E.D.P
2.Dan Seracu - Cartea chimistului
amator – ed. Albatros
3.Baltaretu A. - Minunile chimiei
– ed. tineretului
4.Silvia Jeghiuta, Anisoara
Covrig, Janeta Tivlea, Daniela Iluca – Chimia si viata- Ed. Document
